Mi-ai zis că vii dar n-ai venit,
Te-am așteptat o zi întreagă,
Am stat la poartă și-am privit
Spre lumea ce trecea în grabă.

Priveam în jos pe ulicioară
Credeam că vii cum ai promis,
La fel ca și ultima oară
Nu ai făcut ceea ce-ai zis.

Era trecut de miezul nopții
Când de la poartă am plecat,
M-am rezemat de stâlpul porții
Și-apoi în casă am intrat.

Era întuneric și în casă
Iar becul pâlpâia ușor,
Fără să vreau m-am pus la masă
Și-am început să scriu cu dor.

Cu mâna tremurând pe filă,
Pe un caiet cu pătrățele
Rămas de când erai copilă
Scriam doar gândurile mele.

Voiam să-ți spun atât de multe
Și să te strâng la piept duios,
Dar infinitele cuvinte
Acum îmi sunt fără folos.

Știu că e greu prin țări străine
Că nu ai nici un ajutor
Că sunt și lacrimi și suspine
Că-n viață nu este ușor.

Te rog copilul meu frumos
Să fii în lume o lumină,
Poartă-L în suflet pe Hristos
Și viața o să-ți fie plină:

De bucurie, sănătate,
De dragoste și mângâiere
Că Domnul o să-ți dea de toate
Că doar cu El, tu ai putere.

Eu sunt bătrână și nu știu
Cât Domnul mă va mai lăsa
Pe pământ ca să mai fiu
Aici în bătătura mea.

Tu știi copila mea iubită
Că adevărul am spus mereu
Că n-am avere, nu-s bogată,
Averea mea e Dumnezeu.

Că moștenitea cea mai mare
Îți spun cu drag copilul meu
E Fiul cerurilor Sale
Întâi născut din Dumnezeu.

El e tăria și iubirea,
El este Domnul Viu și Sfânt,
În El ai să-ți găsești puterea
De-a înfrunta tot pe pământ.

Urmează-L astăzi pe Isus
Oricât ar fi drumul de greu
Căci te va duce-n ceruri sus
În casa Lui de Dumnezeu!

Amin!
29.08. 2024